Consumul zilnic de alune poate reduce riscul de hipertensiune. Totuşi, un studiu recent nu a putut demonstra că alimentaţia care include consumul de alune poate preveni complet apariţia acestei afecţiuni. Conţinutul ridicat de magneziu, potasiu şi acizi graşi nesaturaţi şi conţinutul scăzut de sodiu din alunele crude sunt factori de la care ne putem aştepta să joace un rol în acest proces. Astfel, este foarte probabil ca alunele să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării hipertensiunii.
Hipertensiunea este o problemă majoră de sănătate la scară largă, fiind unul din factorii determinanţi în dezvoltarea de afecţiuni cardiovasculare. Aproximativ 1 miliard de oameni din toată lumea suferă de hipertensiune, iar în ţările europene numărul este în creştere. Martinez-Lapiscina et al. a analizat efectul alunelor asupra incidenţei hipertensiunii în raport cu date luate din cadrul grupului SUN.
Grupul SUN este un studiu dinamic prospectiv continuu care include numai absolvenţi universitari spanioli. Recrutarea de participanţi a început în decembrie 1999 şi este permanent deschisă. Informaţiile despre nutriţie legate de participanţi sunt colectate la fiecare 2 ani. Obiectivele principale constau în identificarea factorilor de dietă care determină hipertensiunea, diabetul, obezitatea şi afecţiunile cardiace coronariene.
Date auto-raportate
Dintre cei 19.519 subiecţi recrutaţi, în acest studiu au fost incluşi 9.919 subiecţi sănătoşi cu obiceiuri de alimentaţie normale. Prin intermediul unui chestionar privind frecvenţa alimentaţiei, s-au strâns informaţii despre consumul de alune (nuci, migdale, alune de pădure şi arahide). Subiecţii au fost clasificaţi în 4 categorii pe baza frecvenţei de consum: rar/niciodată, între o dată şi trei ori pe lună, o dată pe săptămână şi mai mult de o dată pe săptămână. De asemenea, tensiunea arterială sistolică şi diastolică au fost auto-raportate de către subiecţi. Hipertensiunea a fost definită ca fiind prezentă cu o tensiune sistolică ≥ 140 mm Hg şi/sau o tensiune diastolică ≥ 90 mm Hg.
Nici o asociere între consumul de alune şi hipertensiune
În decursul monitorizării mediei pe parcursul a 4,5 ani, incidenţa hipertensiunii a fost de 12,4 per 1.000 persoane-ani. În cadrul grupului total studiat s-au observat 542 de noi cazuri de hipertensiune arterială. Participanţii aparţinând categoriei cu cel mai ridicat consum de alune erau în cea mai mare parte bărbaţi, mai în vârstă, nefumători, fizic mai activi şi au raportat o frecvenţă sporită de hipercolesterolemie. Mai mult, se pare că aceştia au avut un aport mai mare de enegie, alcool şi acizi graşi nesaturaţi, şi un aport mai mic de sodiu şi acizi graşi saturaţi. În cadrul studiului, consumul de alune a fost asociat în mod pozitiv cu un consum mai mare de fructe, legume şi peşte, şi asociat în mod invers proporţional cu consumul de produse lactate şi carne. La luarea în calcul a dietei, genului, vârstei şi a altor factori asociaţi, nu s-a detectat nici o asociere între consumul de alune şi incidenţa hipertensiunii arteriale.
Alune nesărate vs sărate
Autorii au sugerat că lipsa asocierii aşteptate dintre consumul de alune şi hipertensiunea arterială ar putea fi explicată prin lipsa distincţiei dintre alunele nesărate şi cele sărate. În general, populaţia spaniolă consumă alune sărate, astfel încât acest lucru poate afecta rezultatul studiului şi infirma beneficiile potenţiale ale alunelor. Este nevoie de cercetări mai aprofundate în acest domeniu pentru a stabili dacă alunele sunt benefice în prevenirea incidenţei hipertensiunii.
Sursa:
Martínez-Lapiscina E.H., Pimenta A.M., Beunza J.J., Bes-Rastrollo M., Martínez J.A., and Martínez-González M.A. Nut consumption and incidence of hypertension: The SUN prospective cohort. Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases; in press.