Alunele de caju

Aluna de caju (numită şi aluna de Bombay) este o alună populară între consumatori. Aluna de caju este originară din Brazilia. În mod remarcabil, exploratorii din Portugalia care au descoperit prima dată aluna, au dus copacul acaju în diverse ţări. În prezent, acajuul se găseşte în Mozambic, Tanzania, Kenya, India şi Brazilia.

Mărul de acaju

Mărul de acaju creşte într-un copac tropical înalt de circa 12, până la 15 metri. Aluna de acaju creşte pe mărul de acaju. Uneori pe un singur măr de acaju creşte mai mult de o alună de acaju. De altfel, mărul de acaju, care poate varia în culoare de la galben la roşu, este comestibil. Poate, de asemenea, fi consumat sub formă de suc de acaju.

Prelucrare elaborată

Alunele de acaju necesită o prelucrare elaborată. Mai întâi, alunele de acaju sunt prăjite în coajă pentru a putea apoi să se spargă această coajă. Pe urmă alunele sunt crăpate, uneori manual în unele ţări. Rezultă alunele de acaju care însă mai sunt acoperite de o peliculă care trebuie îndepărtată manual. Acesta este unul din motivele pentru care alunele de acaju sunt scumpe.

Valoare nutriţională

Copacii de acaju care cresc în regiuni tropicale conţin mai mult seleniu decât copacii din Europa sau America de Nord datorită solului în care cresc. Alunele de acaju sunt o bună sursă de magneziu şi fosfor. Magneziul joacă un rol important în întărirea oaselor şi în activitatea enzimelor. Ele conţin şi fier. Fierul este o parte importantă a hemoglobinei, o componentă elementară a celulelor roşii de sânge. Celulele roşii de sânge transportă oxigenul de la plămâni către restul organismului.

Valoare nutriţională Alunele de caju

DZR = Doza zilnică recomandată
Atenţie: copiii mici trebuie supravegheaţi când consumă alune, există riscul să se înece cu ele.